Cât costă o locuință nouă?
Tinerii din România se confruntă cu o realitate dură: prețul locuințelor a crescut dramatic, iar mulți trăiesc în chirie sau la părinți, neputând aduna suma necesară pentru o casă proprie. Un avans redus poate facilita accesul la credit, dar implică un împrumut mai mare și rate lunare mai înalte. Pentru un apartament nou evaluat la 100.000 de euro, un tânăr ar trebui să dispună astăzi de 15.000 de euro ca avans. Dacă proiectul devine lege, cerința scade la 5.000 de euro.
Diferența de 10.000 de euro nu se evaporă din prețul final, ci se transformă într-o datorie bancară.
Un tânăr intervievat subliniază: „E mai ușor cu 5.000, 100%.” Altul observă: „La 5% s-ar putea să zici ok, am acești bani, am job, dar jobul s-ar putea să nu fie atât de stabil pe cât crezi și, dacă nu ai banii asigurați, mai bine nu.”
Regulile programului variază în funcție de vechimea imobilului. Pentru locuințele livrate în ultimii cinci ani, plafonul de preț este fixat la 140.000 de euro. În cazul apartamentelor mai vechi, creditul garantat de stat nu depășește 66.500 de euro. Dacă un astfel de apartament costă 100.000 de euro, diferența de 33.500 de euro trebuie acoperită din economisi proprii. Inițiatorii susțin că tocmai necesitatea de a strânge acești bani îi ține pe mulți tineri departe de proprietatea proprie. Pe lângă avans, există și alte cheltuieli, precum cele notariale și de evaluare, avertizează Daniela Mihai, unul dintre inițiatori.
Unde ajunge bugetul în București?
În București, bugetul de 140.000 de euro permite accesul la mai multe variante, deși se concentrează pe locuințe mici sau situate la periferie. Cristian Tudorache, manager de agenție imobiliară, explică: Bucureștiul are foarte multe zone unde te poți duce cu 140.000 de euro.
De la Drumul Taberei, Iuliu Maniu, Militari.
dar aici mă refer la apartamente cu două camere cel mult sau garsoniere. Cu noul program, suma creditului ar crește de la 85.000 la 95.000 de euro.
Ce se întâmplă după vot?
La aceleași condiții de dobândă și durată, rata lunară va fi mai mare.
Deși băncile verifică veniturile și datoriile, economiștii subliniază că perioada de strângere a avansului ajută tinerii să evalueze stabilitatea venitului și capacitatea de a susține un credit pe termen lung.
Christian Năsulea, economist, adaugă: „Între 5% și 15% se mai întâmplau lucruri și oamenii își dădeau seama că nu au capacitatea să plătească lună de lună, constant, o rată mare la bancă.”
Proiectul de lege urmează a fi dezbătut și votat în Camera Deputaților, care are puterea decizională. În cazul adoptării, textul va fi trimis la Cotroceni pentru promulgare oficială.