Costi Rogozanu, cu experiență urbană și rurală!
Educația din Franța și cea din România par, la prima vedere, a fi aproape identice, însă realitatea pe teren este radical diferită. Într-o emisiune online difuzată de Adevărul, sub numele „Trends”, moderatorul Alexandru Negrici a adus în discuție comparația dintre cele două sisteme școlare.
La masă de dezbateri se aflau trei specialiști: Costi Rogozanu, care combină rolul de jurnalist cu cel de educator, Elena Trifan, cercetătoare în domeniul sociologiei și cadru didactic la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), precum și Vlad Bujdei-Tebeica, expert în științele politice și tot profesor la aceeași instituție.
Un punct central al conversației a fost mișcarea de protest a elevilor francezi, care au ieșit în stradă cerând condiții mai bune la școală, criticând clasele supraaglomerate, lipsa cadrelor didactice și starea proastă a clădirilor. Moderatorul a provocat invitații să tragă o paralelă cu situația din România, unde problema nu este modernizarea, ci supraviețuirea în condiții precare.
Dacă în Franța se dezbate igiena și renovările, în România încă 785 de elevi din județul Iași sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la școală pentru nevoi fiziologice.
În plus, în 16 județe există 97 de școli care nu dispun de apă curentă și canalizare funcțională.
În diverse zone ale țării, elevii învață în săli infestate de insecte și cu mucegai pe pereți, iar mai multe universități din capitală sunt invadate de ploșnițe.
Costi Rogozanu, care a avut experiență atât în mediul urban, cât și în cel rural, a clarificat că diferențele dintre cele două țări nu se măsoară prin numărul de clase, ci prin straturile sociale. El a subliniat că profesorul român este adesea forțat să preia atribuții care aparțin primăriei sau serviciilor sociale, o consecință directă a tăierilor bugetare ale Guvernului.
În timpul dezbaterii, Alexandru Negrici a exprimat surprinderea sa față de știrile din ultimele săptămâni, care arătau motivele protestelor tinerilor francezi. A constatat că decalajul dintre zonele rurale și cele urbane în Franța seamănă cu cel din România doar ca aparență, nu ca intensitate. Rezultatele testelor PISA arată că diferența de nivel între un elev din mediul rural și unul din cel urban echivalează la trei ani de studiu, un abis care nu se regăsește în Franța.
A predat într-un liceu tehnologic dintr-un orășel mic!
Rogozanu a detaliat experiența sa: a predat într-un liceu tehnologic dintr-un orășel mic, dar a lucrat și în mediul rural. A observat că decalajele sociale sunt enorme, conform mărturiilor chiar ale cadrelor didactice.
A menționat că la școala din mediul rural a întâlnit profesioniști devotați, dar problema principală era lipsa resurselor. Elevii aveau numeroase probleme sociale, ceea ce transforma profesorul într-un fel de asistent social. El era obligat să asculte tinerii despre dificultăți care nu aveau legătură cu materia predată, cum ar fi matematica sau gramatica.
Profesorul preia sarcini pe care nimeni altul voia să le asume. Rogozanu a explicat cum, la clasa a cincea, el însuși a completat dosarele pentru bursele sociale pentru toți elevii, având în vedere că majoritatea părinților erau analfabeți.
Se întreabă de ce primăria nu preia aceste sarcini, observând cum multe responsabilități au fost transferate către școală, care trebuia să le rezolve „miraculos”.
A menționat și propunerea recentă ca profesorii să controleze elevii, să verifice dacă au cuțite sau macete, și chiar să-i învețe jujitsu pentru apărare, o idee care apare când autoritățile nu mai au alte soluții.
Alexandru Negrici a făcut o glumă referitoare la modelul american, unde profesorii învață elevii să se apere împotriva atacurilor armate. În acest context, Elena Trifan a adăugat o știre de ultimă oră: în suburbiile Parisului a avut loc un atac cu armă de foc, comis de o persoană care folosea o armă din al Doilea Război Mondial, acum urmărită ca suspect de islamofobie.
Ea a legat acest eveniment cu discursul rasist care se auză în Europa, unde se plânge de atacuri externe, dar se ignoră că continentul se dărâmă sub propriile decizii politice și economice.