Claudiu Sandu a fost criticat de instituții?
Claudiu Sandu, figura centrală din documentarul „Recorder” și un actor cheie în confruntarea actuală din sistemul judiciar, pare să inițieze o strategie de mobilizare națională. Conform informațiilor furnizate de sursele publicației Gândul, procurorul încearcă să readucă în funcțiune structura informală cunoscută drept rețeaua Kovesi.
Obiectivul declarat implicit este menținerea unei tensiuni constante în interiorul corpului profesional al magistraților, o stare de conflict care corespunde intereselor fostei rețele.
Pentru a alimenta această dispută internă, Sandu ar stimula revoltă printre colegii săi din magistratură, îndemnându-i să-și exprime nemulțumirile, cu accent pus pe figura procurorului general Cristina Chiriac.
Un punct important al acestui turneu prin țară ar fi o întâlnire programată la Oradea. Aici, Claudiu Sandu ar urma să se vadă cu Ciprian Florentin Man, fostul șef al Direcției Naționale Anticorupție din Oradea, împreună cu alți membri ai enturajului său.
Scopul acestei reuniuni este pregătirea unei reacții coordonate împotriva conducerii actuale a Parchetului General.
Cariera lui Claudiu Sandu a fost marcată și de critici instituționale. Inspecția Judiciară l-a acuzat de „delegitimarea actului de justiție”.
Un raport detaliat al acestei instituții a subliniat că atacurile cele mai vizibile asupra sistemului judiciar, difuzate prin intermediul reportajului Recorder intitulat „Justiție Capturată”, au fost vehiculate în special prin vocea lui Sandu.
La momentul respectiv, acesta deținea funcția de vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii.
Profilul său profesional include experiența de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, înainte de a deveni procuror la CSM.
Sandu este unul dintre magistrații care apar în articolul de presă Recorder „Justiția capturată”, document în care sistemul de justiție a fost criticat de către grupări de ONG-uri și mass-media.
Ce legătură există între aceste conflicte și mandatul Laurei Codruța Kovesi?
Această campanie de imagine a avut loc imediat înainte de numirea șefilor de parchete majore din România, respectiv DNA, Parchetul General și DIICOT.
Raportul Inspecției Judiciare a evidențiat că intervențiile lui Sandu s-au remarcat prin frecvență, vizibilitate și impact mediatic.
Ele au devenit un reper pentru discursul critic față de deciziile instanțelor. Fiind intens mediatizate, mesajele transmise de procuror au avut o forță simbolică majoră. Publicul le-a perceput nu ca opinii personale, ci ca manifestări ale unei nemulțumiri instituționale față de anumite soluții juridice.
Raportul concluzionează că, în mod obiectiv, rolul central jucat de aceste intervenții explică de ce acestea au fost ulterior integrate în construcții media mai largi, inclusiv în materiale de tipul celor realizate de Recorder, unde Sandu a avut un rol activ în delegitimarea justiției.
Contextul istoric al acestor conflicte este legat de perioada mandatului Laurei Codruța Kovesi ca procuror general, care s-a desfășurat între mai 2013 și iulie 2018. În acea epocă, a apărut metoda cunoscută sub numele de „Spectacolul Cătușelor”. Procedura consta în plimbarea inculpaților, adesea politicieni sau oameni de afaceri de rang înalt, cu mâinile legate în fața camerelor de filmat. DNA a fost acuzată că arestările aveau un scop predominant de imagine, iar procedurile nu prevedeau mediatizarea sistematică a acestora.
Un exemplu emblematic este cazul Anei Maria Pătru, fosta șefă a Asociației Europene de Presă (AEP).
Ea a fost reținută în noaptea de 15 spre 16 noiembrie 2016 de „Unitatea de Elită” a DNA Ploiești, condusă de procurorii Lucian Onea și Cerasela Răileanu.
Acuzațiile formulate au fost de trafic de influență și spălare de bani. Ulterior, Curtea de Apel București a pronunțat o sentință de achitare, constatând că „fapta nu există”.
Situație similară a avut-o și fosta șefă a DIICOT, Alina Bica.
Aceasta a fost acuzată în două dosare distincte de abuz în serviciu, luare de mită și intervenții pentru clasarea unei cauze. În ambele cazuri, Alina Bica a fost achitată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Totuși, ea a fost condamnată definitiv în anul 2019 într-un alt dosar, în care era acuzată de favorizarea unui om de afaceri.
Alt caz notabil este cel al lui Adrian Sârbu, fostul patron al Pro TV. Acesta a fost arestat în februarie 2015. Acuzațiile formulate împotriva sa includ instigare la evaziune fiscală în formă continuată, instigare la delapidare și spălare de bani. Aceste exemple ilustrează modul în care metodele de anchetă și mediatizarea proceselor penale au generat controverse de-a lungul anilor, contribuind la climatul de tensiune pe care Claudiu Sandu încearcă acum să-l reactivize.