Cifre care ridică semne de întrebare?
Noua legătură rutieră din jurul Comarnicului a fost deschisă circulației cu o întârziere de un an, în ciuda lipsei recepției finale.
Proiectul de construcție a centurii ocolitoare a localității Comarnic a atins un prag de costuri de 100 de milioane de euro, o sumă care a generat numeroase discuții privind eficiența investiției. Lucrările, care ar fi trebuit finalizate într-un termen de doi ani, s-au prelungit până la trei ani, ceea ce a condus la o întârziere de un an față de calendarul inițial.
Ieri, autoritățile locale au organizat ceremonia de inaugurare a acestei infrastructuri de 6 km, marcată de un caracter festiv, deși proiectul nu a respectat termenele stabilite inițial.
Analiza detaliată a cheltuielilor relevă o rată de 16.000.000 de euro pentru fiecare kilometru construit.
Viteză medie a executării lucrărilor a fost extrem de scăzută, cu o producție de aproximativ 5,5 metri de drum pe zi, într-un interval de trei ani.
De ce drumul nu a fost recepționat?
Această dinamică lentă a provocat critici repetate din partea publicației PUTEREA, care a sugerat că cazul ar merita o investigație judiciară din partea parchetelor.
Mai mult, aceeași sursă media a subliniat recent că noul traseu a creat dificultăți majore pentru 250 de familii, acestora fiindu-le blocate accesul la locuințele proprii.
Experții din domeniul infrastructurii rutaliere au semnalat că costurile raportate depășesc semnificativ media națională pentru proiecte similare, unde costul mediu pe kilometru pentru o drumă de două benzi cu amenajări de bază se situează între 3 și 5 milioane de euro, în funcție de teren și tehnologii utilizate. Dezvoltarea pe terenul montan din jurul Comarnicului, deși justifică unele majuri, nu explică un raport de peste trei ori față de cele mai ridicate standarde europene pentru aceleași tipuri de lucrări.
Această disparitate a intensificat suspiciunile privind posibilă supraefacturare sau gestionare neeficientă a fondurilor publice.
De asemenea, beneficiarii afectați au declarat că blocarea accesului la proprietățile lor a dus nu doar la pierderi materiale, ci și la deteriorarea calității vieții, mai ales pentru persoanele în vârstă și cei cu probleme de sănătate, care au fost implicați să facă kilometri suplimentari pentru a ajunge la medicamente, magasine sau servicii esențiale. Unele familii au menționat că au fost neplatite adecvat pentru restricțiile impuse, iar dialogul cu autoritățile locale a fost descris ca fiind insuficient și întârziat, fără soluții concrete oferite în timpul desfășurării lucrărilor.