Banca centrală a Franței a reacționat dur la propunerea radicală!
Conducătorul instituției monetare supreme de la Paris a avut o poziție extrem de dură vizavi de ideea lansată de un pretendent la fotoliul prezidențial din Hexagon. Liderul stângii radicale a cerut anularea obligațiunilor statului deținute de banca națională, o temă intens dezbătută în spațiul public și semnalată recent de agenția de presă Reuters.
În plină campanie electorală pentru scrutinul programat în aprilie anul viitor, fondatorul mișcării Franța Nesupusă a insistat ca instituția financiară să radieze titlurile de stat aflate în portofoliul său. Într-una dintre ieșirile sale publice, politicianul a sugerat ca cele 18 procente din datoriile naționale aflate în posesia băncii centrale să fie pur și simplu eliminate.
Potrivit calculelor vehiculate de reprezentantul extremei stângi, un asemenea demers ar micșora indicatorul îndatorării guvernamentale, care în prezent depășește pragul de 116% raportat la Produsul Intern Brut.
În viziunea sa, Executivul ar obține astfel resurse financiare suplimentare pentru diverse programe sociale și administrative, o temă ce a captat deja atenția presei internaționale, mai ales că sondajele recente îl plasează printre favoritul care ar putea accede în turul secund alături de Marine Le Pen.
Inflația ne va distruge încrederea în economie?
Într-o intervenție matinală la postul radiofonic RTL, șeful Băncii Franței a oferit cifre clare privind expunerea instituției pe care o coordonează.
Conform statisticilor actualizate la finele lunii iunie, banca centrală administrează titluri în valoare de aproximativ 488 de miliarde de euro, dintr-un total național al datoriei publice cifrat la 3.536 de miliarde de euro.
Oficialul a catalogat ideea vehiculată de politician drept inacceptabilă sub trei aspecte majore: contravine legislației, prezintă riscuri majore și nu aduce niciun beneficiu real. Argumentul juridic se bazează pe încălcarea tratatelor constitutive ale monedei unice, documente care au fost asumate și ratificate în mod oficial de statul francez. Din perspectiva sa, o astfel de acțiune echivalează de facto cu o excludere din zona euro. Comparând uniunea monetară cu o proprietate comună, el a explicat că neplata cotizațiilor aferente va atrage inevitabil reacția celorlalți membri, care vor cere excluderea recalcitranților.
De ce a reacționat dur Băncile Centrale la propunerea radicală?
Mai mult, măsurile propuse de candidatul la președinție au fost calificate drept periculoase, deoarece riscă să declanșeze o spirală inflaționistă și să majoreze costurile de împrumut. Amintind că Franța și-a onorat mereu obligațiile financiare începând din anul 1797, guvernatorul a avertizat că scenariul pus în discuție echivalează cu o intrare în incapacitate de plată.
Pentru a fi pe deplin înțeles, el a adus în discuție o analogie simplă: un refuz de rambursare a unei sume de o sută de euro ar distruge încrederea creditorilor, determinând costuri prohibitive pentru viitoarele împrumuturi, un preț pe care cetățenii de rând l-ar plăti în final.
În privința utilității, conducătorul băncii naționale a respins ideea că o asemenea ștergere ar crea marjă de manevră bugetară, susținând că mutarea unei sume de aproape 500 de miliarde de euro nu face decât să transfere deficitul. Practic, s-ar anula o datorie guvernamentală, dar s-ar crea o gaură financiară uriașă în contabilitatea băncii centrale, fără a diminua în vreun fel deficitul public general.
În aceeași emisiune, guvernatorul a fost interogat și în legătură cu propriul său trecut profesional și eventuala sa culpabilitate în acumularea uriașei datorii publice, având în vedere funcțiile deținute la conducerea Trezoreriei între 2020 și 2024, urmate de pozițiile de șef de cabinet al fostului prim-ministru Gabriel Attal și secretar-general la Palatul Élysée. Deși a recunoscut o anumită cotă de responsabilitate pentru decizile luate în acea perioadă ca sfetnic guvernamental și prezidențial, el a ținut să sublinieze contextul dificil marcat de crize exogene majore, enumerând explicit conflictul armat din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și episoadele de caniculă severă care au lovit țara.