Ce schimbă Legea 56/2026?
Începând cu anul școlar 2027-2028, statul româesc preia integral costurile materialelor didactice complementare, cunoscute ca auxiliare școlare.
Măsura, stipulată în Legea nr. 56/2026, acoperă nu doar elevii din învățământul de masă, ci și preșcolarii și antepreșcolarii, indiferent dacă merg la școală publică sau privată acreditată.
Scopul este simplu: să scade povara financiară de pe umerii familiilor, care astăzi cheltuiesc sume mari pe caiete de lucru și culegeri de probleme.
Intenția legii e clară, dar modul de aplicare rămâne neclar.
Care sunt provocările în implementare?
Ministerul Educației nu a publicat încă un ghid detaliat despre cum se aleg materialele, cum se cumpără și cum ajung la elevi. Experții pedagogici spun că decizia ar trebui să aparțină profesorilor, dar lipsa unei metodologii oficiale creează confuzie. Unii educatori se tem că un pachet standardizat impus de minister ar fi ineficient.
Cristina Hornoiu, învățătoare în primar, explică că nivelul clasei variază mult de la o generație la alta. Acum cinci ani, a ales un auxiliar mai simplu, adaptat la un nivel scăzut; acum lucrează cu o complexitate mult mai mare. Ea propune ca școala să deconteze exact materialele alese de profesor pentru grupa sa, evitând distribuirea unor resurse nepotrivite.
Până când noua lege nu intră în vigoare, presiunea financiară persistă. Deși regulamentele spun că cumpărarea auxiliarelor e opțională, realitatea din clasă dictează altfel.
Cât costă materialele pentru părinți?
Când temele și explicațiile se bazează exclusiv pe aceste caiete, familiile simt că nu au alternativă. Cheltuielile variază între 85 și 200 de lei pe familie, doar pentru acest tip de materiale.
Un exemplu: o mamă cu copil în clasa pregătitoare a investit 156 de lei în auxiliare, plus 292 de lei pentru abonamentul anual la „Gazeta Matematică”.
O altă familie, cu un elev în clasa a III-a, a plătit 200 de lei pentru zece volume.
De ce există scepticism în educație?
În mediul profesional, mulți se întrebă dacă bugetul alocat va fi suficient, având în vedere deficiențele actuale ale sistemului.
Există voci care subliniază că, uneori, lipsesc fonduri chiar și pentru consumabile de bază, precum săpunul sau cartușele de imprimantă, ceea ce generează dubii privind viabilitatea finanțării auxiliarelor.
Totuși, pentru mulți părinți, perspectiva renunțării la aceste cheltuieli e o veste binevenită.
La clasa pregătitoare, efortul didactic fără suportul acestor caiete e descris ca o muncă titanica, situând elevul într-o poziție de dezavantaj evident față de colegii care le posedă.