De ce disparitățile geografice se agravează la trecerea la gimnaziu!
România se confruntă cu o criză educațională profundă, ilustrată de faptul că aproape 16.000 de elevi părăsesc sistemul școlar anual.
Această situație reflectă o ruptură structurală în modul în care funcționează învățământul preuniversitar, unde, deși numărul total de copii și elevi se apropie de 2,9 milioane, indicatorii de performanță și retenție sunt îngrijorători.
Conform datelor prezentate recent de Alianța Binele Comun, în Comun, în mediul rural, situația este critică: aproximativ un copil din cinci dintr-o generație nu reușește să finalizeze clasa a VIII-a în termenul prevăzut.
Consecvența directă a acestui proces este aceea că țara noastră deține rata cea mai ridicată din întreaga Uniune Europeană a tinerilor aflați în categoria NEET, adică cei care nu studiază, nu se antrenează și nu lucrează.
Analiza detaliată a acestor probleme, bazată pe surse variate precum Ministerul Educației, Institutul Național de Statistică, Eurostat, Comisia Europeană, OECD, precum și studiile TIMSS și ICILS, evidențiază faptul că vulnerabilitatea elevilor nu este un fenomen izolat, ci un cumul de deficiențe care începe chiar înainte de intrarea în clasa I. Prima breșă majoră se observă în etapa preșcolară.
În anul 2024, doar 76,5% dintre copiii români cu vârsta de trei ani până la începutul primarului frecventau grădinița, o valoare semnificativ inferioară mediei europene de 95%.
Astfel, România ocupa ultimul loc în clasamentul UE, în timp ce ținta fixată la nivel comunitar pentru anul 2030 este ca minimum 96% dintre copii să beneficieze de educație preșcolară.
Pe măsură ce elevii trec la gimnaziu, disparitățile geografice se accentuează dramatic. Rata brută de cuprindere în învățământ este de 96% în zonele urbane, însă scade brusc la doar 65,6% în mediul rural. Această discrepanță se menține și la momentul absolvirii, unde procentul este de 92,3% în orașe, comparativ cu 61,5% în sate. Dacă privim evoluția unei cohorte complete, datele arată că din cei 192.275 de copii înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2015/2016, doar 89,7% au reușit să obțină diplomă de gimnaziu după opt ani.
În comunitățile rurale, acest procent a scăzut la 80,3%, confirmând faptul că aproape un sfert dintre acești copii au părăsit sistemul înainte de terminarea ciclului obligatoriu.
Un alt aspect crucial este numărul celor care abandonează școala în timpul anului. În perioada 2023/2024, circa 15.900 de elevi din învățământul primar și gimnazial au ieșit din sistem, reprezentând o rată anuală de 1%.
Un miliard de lei pentru școli vulnerabile: de ce tot mai mulți elevi părăsesc școala?
Efectele acestei abandonări devin vizibile la câțiva ani distanță.
În 2025, 15,5% dintre tinerii români cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani aveau maximum studii gimnaziale și nu mai urmau nicio formă de educație sau formare profesională, în contrast cu media europeană de 9,1%.
Riscul de a fi exclus din sistem nu este distribuit uniform; statisticile indică faptul că în 2024, 33,8% dintre copiii din România erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar 31,8% dintre cei cu vârsta sub 16 ani suferau de deprivare materială.
Factori precum distanța până la școală, costurile de transport sau lipsa serviciilor locale contribuie decisiv la această tendință.
Deși statul a lansat un program de sprijin care depășește un miliard de lei, menit să ajute școlile vulnerabile, cu aproape 50.000 de copii care ar urma să beneficieze de asistență suplimentară, provocările rămân complexe. Un paradox remarcabil este legat de digitalizare: deși s-au făcut investiții masive în echipamente și laboratoare, doar 53,3% dintre tinerii români cu vârstă între 16 și 24 de ani posedau în 2025 competențe digitale de bază, față de 74,6% în UE.
Acest lucru sugerează că simpla dotare a infrastructurii nu garantează achiziția de competențe, problema rezidând în metodologia de predare și pregătirea cadrelor didactice.
Legătura slabă dintre școala profesională și piața muncii este un alt punct dureros.
Doar 7,2% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional și tehnic din România au avut experiență practică la locul de muncă, o cifră mult sub media UE de 65,2%.
La finalul traseului educațional, România înregistrează o altă vulnerabilitate majoră: în 2024, doar 23,2% dintre tinerii cu vârsta între 25 și 34 de ani aveau studii superioare, fiind cel mai mic procent din Uniune.
Media europeană era de 44,1%, conform Eurostat, iar obiectivul pentru 2023 este ca minimum 45% din această grupă de vârstă să fie absolvenți de facultate.
Datele publicate în septembrie 2026 subliniază că România a înregistrat una dintre cele mai mici creșteri ale ponderiei absolvenților de studii superioare din UE în ultimele două decenii, consolidând imaginea unui sistem care pierde copii pe drum.