Cine plătește nota de plată pentru noile sobe?
România își ia, treptat, adio de la sobele tradiționale pe lemne. Un nou orizont temporal, fixat pentru anul 2040, aduce schimbări majore în sistemele de încălzire învechite din țară.
Vestea bună pentru mulți români este că măsura nu se va aplica automat tuturor aparatelor din gospodării. Vizate sunt exclusiv echipamentele care au împlinit deja vârsta de 10 ani sau care au un randament energetic sub pragul de 65%.
Potrivit datelor furnizate de Antena 3, aceste sobe vechi vor trebui înlocuite cel târziu până la data de 31 decembrie 2040.
În schimb, restul instalațiilor din locuințe scapă de sub această reglementare strictă și pot fi folosite în continuare.
Chiar dacă cetățenii nu sunt obligați să spargă pereții sau să arunce sursa actuală de căldură de pe o zi pe alta, legea mută o parte din responsabilitate pe umerii autorităților locale. Mai exact, edilii din localitățile care au bugete pe măsură vor trebui să dea o mână de ajutor oamenilor.
Cu ce ne vom încălzi când dispare lemnul?
Primăriile și consiliile locale vor juca rolul de intermediari între stat și cetățean, având sarcina de a finanța sau măcar de a sprijini procesul de modernizare a instalațiilor mai vechi de un deceniu.
Pe hârtie, această inițiativă pune bazele legale pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.
Planul sună ambițios: vrem surse regenerabile extinse, eficiență energetică pe măsură, mai puțină biomasă arsă în sere și sobe, plus o guvernanță mai solidă în domeniu.
Totul face parte din angajamentele asumate de România prin PNRR, aliniindu-ne în sfârșit la standardele verzi ale Uniunii Europene.
Cine va monta milioanele de pompe de căldură?
Matematica verde a Comisiei Europene arată că atingerea acestor ținte depinde în totalitate de cât de repede vom adopta sursele regenerabile.
Cotele obligatorii cresc de la an la an: ajungem la 35,9% în 2027, urcăm la 37,1% în 2028, atingem 38,6% în 2029 și bifăm 41,4% până în 2030.
În acest peisaj, pompele de căldură sunt văzute drept salvatoarele și înlocuitorul ideal pentru clasica sobă pe lemne. Bruxelles-ul le consideră vitale pentru o energie curată și pentru a atinge mult dorita neutralitate climatică până în 2050.
Aici apare însă o problemă uriașă, o gaură neagră în piața muncii de la noi. Ca să producem și să montăm atâtea pompe de căldură pe bandă rulantă, piața duce lipsă acută de brațe de muncă: mai avem nevoie de cel puțin 750.000 de instalatori.
Situația este cu atât mai delicată cu cât jumătate dintre meseriașii care lucrează deja în domeniu au nevoie urgentă de recalificare profesională. Fără cursuri serioase, ei nu vor putea instala corect noile echipamente high-tech care ne vor încălzi casele în viitor.